Open Rebra - interviu cu dnii Alin Hirișcău și Piroska Antal

rebra2019_05

Pe 10 și 11 august s-a desfășurat Open Rebra, etapă din Campionatul de pescuit cu muscă artificială AGVPSR ce a reprezentat un dublu debut: includerea în calendarul competițional a râului Rebra și primul concurs la care Fly Fishing Bistrița a fost organizator împreună cu Best Friends Fishing Club. 18 muscari au participat la acest open, pescuind 6 manșe în amonte de localitatea Parva. Despre Rebra, cele două zile de concurs și rezultate am discutat cu Alin Hirișcău și Piroska Antal, coorganizatori ai acestui open.




Câteva cuvinte despre Rebra, râul pe care l-ați propus în calendarul competițional din 2019...

Alin Hirișcău: Apa este super-superbă! E o apă frumoasă, cu destul de mult pește, avem noroc că există o porțiune foarte lungă pe care putem să pescuim, undeva la 12 km, cel puțin atât este în zona de catch&release. Rebra este mult mai lungă, din păcate nu am reușit să o pescuim, nu am ajuns să facem standuri și în zona în care este liber la pescuit. Este o apă care are și păstrăv și lipan, din păcate am prins-o puțin murdară pe toată durata concursului. Acest lucru a influențat destul de mult rezultatele finale ale concursului.


Vremea a fost frumoasă?

Alin Hirișcău: Da, pe durata concursului, însă, din păcate, joi a plouat și a venit de pe un versant un torent mai puternic, râul nu s-a curățat nici duminică. A murdărit undeva la 95% dintre standuri, trei standuri au fost curate.

rebra2019_01

Din ce ați văzut, ce părere au avut participanții despre Rebra?

Alin Hirișcău: Împărțite... cei care se descurcă la pescuit și-au dat seama că, într-adevăr, este pește în râu și bonitatea râului e mare și că râul în sine este foarte bun pentru concursuri, ceilalți... mai puțin, pentru că este foarte greu să pescuiești și să prinzi pești pe o apă tulbure.


S-a prins mai mult păstrăv sau lipan?

Alin Hirișcău: Ambele specii, s-au prins și păstrăvi și lipani. Probabil au predominat păstrăvii, deoarece colegii de la Bistrița au populat în urmă cu câteva luni cu păstrăv, posibil că de aici numărul păstrăvilor prinși a fost puțin mai mare decât cel al lipanilor. În total s-au prins 286 de pești, cea mai mare captură fiind un păstrăv indigen de 28,3 cm.

rebra2019_03

S-a pescuit în principal la nimfă, date fiind condițiile?

Alin Hirișcău: Da, la nimfă. Cred că doar Bogdan, fratele meu, și Cosmin Roșca au pescuit și la uscată, dar doar o captură, două...


Ce nimfe s-au folosit?

Alin Hirișcău: Nimfe medii, cu bilă de 2,5-3, cârlige 14-16. Ca modele au predominat pheasant tail cu portocaliu în coadă, negru cu albastru, o imitație numită așa de noi pentru că e o muscă neagră care are la gât puțin albastru, și peeping caddis cu verde.

rebra2019_06

Cum a arătat podiumul și cui i-a revenit titlul pentru cea mai mare captură?

Alin Hirișcău: Concursul a fost câștigat de Buzaș Cotea Ioan, pe locul secund s-a clasat Daniel Suciavă, iar locul al III-lea i-a revenit lui Adrian Trîmbițaș. Titlul pentru cea mai mare captură l-a obținut Călin Ciocan, cel care a prins păstrăvul indigen de 28,3 cm.


Câteva cuvinte despre gazde și organizare?

Alin Hirișcău: Toate au fost super-super OK, mai dificil puțin poate a fost accesul la cabana RNP-ului, cea mai de sus, pentru că o bună parte din drum se aseamănă cu cel de la Someșul Rece, greu accesibil pentru mașini normale. Am fost cazați la Pensiunea Maria din Parva și la cabana RNP-ului. Cea mai mare parte a organizării a fost făcută de cei de la Fly Fishing Bistrița, e un club nou care s-a implicat foarte mult, eu am fost mai mult susținător și consultant.


Câteva cuvinte despre concursul de la Someșul Rece și planurile pentru 2020.

Alin Hirișcău: Urmează în două săptămâni, va fi organizat de Aqua Fishing Club și Best Friends Fishing Club, este și partea a doua a Finalei din 2019, dar multe detalii nu pot să vă dau pentru că până acum și-au confirmat prezența foarte puțini. Acolo pot să zic că avem sponsor, Regia Națională a Pădurilor, care, de fiecare dată, a acordat sume de bani pentru primele locuri, cât și pentru organizare. Avem speranțe mari și cel mai mult ne bucurăm că nu s-a continuat proiectul cu microhidrocentrala de pe acest râu, cel puțin pentru moment, că ne vom putea întâlni și pescui pe Someșul Rece. Pentru la anul ne mai gândim, întotdeauna am dorit să introducem ape noi pe care să se desfășoare etape din campionat, dar momentan nu avem încă nimic fixat... poate o apă din străinătate, poate ne rezumăm la ce avem, acum avem și Rebra, cu siguranță va rămâne în campionat după anul acesta.



rebra2019_02



Cum a fost primul concurs la care ați participat în calitate de organizator?

Piroska Antal: A fost un pic greu, ținând cont că nu avem un istoric pe apă referitor la zonele de capturi în regim de concurs, ci doar în regim de pescuit de plăcere, și, din acest punct de vedere, a fost un pic mai greu să facem standurile cât de cât egale ca și bonitate.

rebra2019_04

Cum li s-a părut concurenților această apă?

Piroska Antal: Au fost câțiva pescari care au venit și au făcut antrenamente aici și le-a plăcut, au fost și unii cărora nu le-a plăcut și au renunțat... Inițial au fost mai mulți înscriși, dar la final am rămas doar 18. Din păcate, joi a fost pe Făget o ploaie torențială și am avut un afluent care ne-a cam încurcat socotelile... a venit apa foarte murdară și nu se curățase complet nici după încheierea concursului. S-au prins 286 de pești, eu spun că este o cifră bună pentru Rebra, plus condițiile pe care le-am avut. Într-adevăr, în două sectoare și jumătate în amonte, unde apa a fost curată, s-au prins 17, 18, chiar și 23 de pești... dar erau alte condiții, apa nu era tulbure și peștele s-a hrănit mult mai bine în zona aceea.


Câteva cuvinte despre Rebra... bonitate, specii de pești...

Piroska Antal: Este un râu clasic de munte de păstrăv, unde, spre fericirea noastră, se înmulțește și lipanul. Izvorăște din Rezervația Munții Rodnei, de lângă vârful Tarnița La Cruce și are o lungime de 43 km, parcurge aproape 20 km în rezervație, zona de pescuit în sistem catch&release are în jur de 12,5 km, după care mai sunt 18 km de apă unde se poate reține pește.

Anul trecut am reușit să convingem Direcția Silvică să facem un proiect-pilot la noi în județ, să declarăm o porțiune din cursul apei zonă prinde și eliberează, deoarece era și am prins foarte mult lipan, foarte mult lipan într-o apă clasică de păstrăv. Din cauza mai multor situații, complexe, ca să le spun așa, era mult mai puțin păstrăv decât lipan. Atunci i-am convins să facem o zonă de protecție pentru lipan, să declarăm o parte din râu zonă de pescuit catch&release și să intervenim prin populări. Noi le-am sugerat că ar fi oportun să facă mai multe populări, anul trecut s-a făcut o populare cu păstrăv indigen între 3,5 și 4 grame, aproximativ 5000 de bucăți, în 28 septembrie, când s-a închis sezonul de pescuit, iar anul acesta, în 21 iunie, după ce s-au dus viiturile și puhoiul de apă mare, am mai făcut împreună cu ei, noi ca voluntari, ei ca administratori, încă o populare cu 2500 de păstrăvi, între 30 și 35 grame, cu o lungime între 12 și 18 cm, tot pe zona de pescuit C&R. După o lună și jumătate, rezultatele sunt senzaționale: peștele s-a dezvoltat în medie între 2,5-3 cm, a crescut foarte bine, s-a prins păstrăv indigen populat și de 21,4 cm.

Acum populația de păstrăvi e mai mare, domină păstrăvul pentru că s-a intervenit prin populări. La acest concurs s-au prins 286 de pești de către 18 concurenți, urmează să fac o statistică și să public rezultatele detaliate pe pagina asociației noastre Fly Fishing Bistrița.

Sunt concurenți care au pescuit în urmă cu 3-5 ani pe Rebra și acum au fost surprinși de densitatea peștilor din această apă. Se vede că sistemul catch&release funcționează, peștele s-a acomodat și îl găsim în zonele populate. Cu toate că s-au făcut populări pe 12,5 km, sunt anumite zone în care numărul de pești este mai mare datorită configurației râului, sunt pietre mai mari, găsesc adăpost mai ușor, față de alte zone unde apa este mai lină, mai de lipan, cum îi spunem noi.

rebra2019_07

Se fac și controale?

Piroska Antal: Asociația noastră a încheiat un protocol cu Direcția Silvică Bistrița, administratorul râului, și cu Parcul Național Munții Rodnei, fiind voluntari și având posibilitatea să facem controale împreună cu Jandarmeria, cu Direcția Silvică sau cu rangerii din Parc... Chiar avem o colaborare extraordinară cu cei din Parc, ținem legătura permanent.


Câteva cuvinte despre Fly Fishing Bistrița?

Piroska Antal: Clubul nostru este în curs de legalizare, din păcate ne-a prins vacanța judecătorească și încă nu am primit hotărârea definitivă. Suntem patru pescari pasionați de muscărit și am hotărât să facem ceva cu Rebra, pentru că e păcat să lăsăm singura apă cu lipan în voia sorții. Am luat legătura cu Direcția Silvică, am făcut o donație cumpărând puiet de păstrăv indigen din păstrăvăria direcției, am participat la populări. Împreună cu susținerea și bunăvoința lor, încercăm să facem ceva deosebit.


Care sunt planurile clubului dvs?

Piroska Antal: În sezonul acesta încercăm să accentuăm controalele împreună cu Direcția Silvică și cu Parcul Național Munții Rodnei. Fiind o perioadă destul de lungă până la prima zăpadă, lipanul riscă mai mult să fie reținut. Practic, acum începe sezonul lipanului, de la mijlocul lui august și până în septembrie lipanul este mult mai activ, păstrăvul la fel, încet-încet se pregătește pentru boiște, astfel că vrem să intensificăm un pic controalele și, în limita posibilităților, în funcție de cum ne organizăm, o să participăm și la concursurile viitoare. Peste două săptămâni va fi Someșul Rece și încercăm să fim prezenți și acolo. Pentru anul viitor vrem să continuăm Open Rebra și, ca proiect de infrastructură, am deschis o discuție cu Direcția Silvică Bistrița Năsăud să reconstruim două cascade și să facem și anul viitor o populare.