Miorița din Rodopi

hpp_balcani_6


Nu sunt sigur ce fantome mai bântuie prin Europa, dar, cu certitudine, fantoma microhidrocentralelor și a energie verzi se simte ca la ea acasă în Peninsula Balcanică. A găsit nu numai râuri pe care să se materializeze, cât și un teren propice reprezentat de corupție, sărăcie, legislație arbitrară, mici grupuri care-și urmăresc propriile interese...


hpp_balcani_1

Privim lung harta hidrocentralelor ce urmează să fie construite în Bulgaria, Albania, nordul Greciei, Macedonia, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Croația și Slovenia... printre bulinele roșii ce marchează viitoarele șantiere și baraje recunoaștem liniile cursurilor de apă, anumite contururi ne sunt familiare. Le-am mai văzut când ne uitam după posibilul parcurs al râului Astraeus, cel care apare în prima scriere despre pescuitul la muscă, după locul unde să petrecem un mic concediu de muscărit sau după râurile pe care se țineau competițiile internaționale. Harta interactivă ne prezintă detaliat imaginea viitoare a râurilor din Balcani.

Este remarcabilă mobilizarea oamenilor în fața acestui dezastru anunțat... Cea mai recentă acțiune a fost The Balkan Rivers Tour - 35 de zile de canotaj organizată în 6 țări balcanice pe 16 râuri amenințate de construcțiile hidrotehnice. Albanezii au demonstrat pentru a opri construirea barajelor pe râul Vjosa înmânând primului ministru o petiție scrisă pe un caiac ce purta semnăturile a 1000 de oameni, câteva acorduri de mediu au fost contestate și declarate ilegale în Macedonia, s-a desfășurat un protest împotriva construcției unui baraj pe râul Sana din Bosnia Herzegovina, ultima apă în care se găsește o populație sănătoasă și stabilă de lostriță. Pe site-ul balkanrivers.net putem vedea acțiunile care au avut loc și viitoarele campanii.

Nu e locul aici să discutăm despre trăsăturile popoarelor din Balcani, însă resemnarea nu pare o trăsătură comună... Miorița din Rodopi e destul de hotărâtă - să ne amintim de acțiunile Ecogasnost din Bulgaria și de mitingurile din Sofia în urma cărora s-au oprit multe asemenea proiecte; la fel de active sunt și suratele ei din Alpii Dinarici, Sar și Munții Pindului. Sperăm ca acțiunile lor să aibă succes și să-și poată apăra apele de ciuma energiei verzi. Iar unul dintre primii pași este să se pună întrebările corecte: Cine finanțează aceste lucrări?


hpp_balcani_2


hpp_balcani_3


hpp_balcani_4


hpp_balcani_5