O revistă a presei comentată

rev_pres_coment

Trout Fisherman, Trout & Salmon, Fly Fishing & Fly Tying... trei reviste de peste 100 de pagini fiecare, plus suplimente. Apărute în condiții grafice excelente, format premium, nenumărate articole despre prinderea salmonidelor în lunile de iarnă, pagini întregi despre tehnicile și imitațiile cele mai eficiente pentru acest sezon.

Sunt câteva subiecte și probleme comune tratate în numerele pe decembrie și ianuarie ale celor trei publicații: imitații de killer shrimp, reintroducerea castorilor pe câteva râuri din Scoția, poluarea apelor, declinul pescuitului somonului și obligativitatea C&R pentru somon. Dezbaterea acestora este normală, având în vedere anumite evenimente ce au avut loc și pe care le vom preciza. Dar ceea ce atrage însă atenția sunt încercările stângace de a masca unitățile de măsură diferite și retorica slabă ale pescarilor și organizațiilor ce reprezintă interesele acestora. Pare să fie la fel de actuală replica unui personaj din Salmonia, carte scrisă de Sir Humphry Davy în 1828: „Susținătorii unei activități favorite nu doresc vreodată ca sofismele să o apere. Cu toate acestea, am auzit chiar afirmații conform cărora iepurele se bucură să fie vânat”.


Cazul Dikerogammarus villosus

În 2010 un mic crustaceu originar din apele ce se varsă în Marea Neagră și în Marea Caspică este întâlnit pentru prima dată în Marea Britanie. Killer shrimp este o specie invazivă pentru Europa de Vest care s-a răspândit din cauza (în engleză - datorită) transportului fluvial și al canalului Main-Dunăre. Impactul este major și dramatic în special pentru lacurile alpine ce intră într-un proces accentuat de eutrofizare. În acel an o adevărată isterie s-a declanșat în Marea Britanie >> vezi articol>>

villos_ticalos_revpres
2015... instrucțiuni pentru a lega cel puțin 4 modele de killer shrimp. Sunt recomandate călduros pentru a fi pescuite în lacuri de diferiți campioni și muscari celebri. Modalități de prezentare a crustaceului între ape și la mal, locuri pe unde acesta forfotește în decembrie și ianuarie. Grafham Water, lacul în care acesta a fost întâlnit pentru prima dată, a devenit o Mecca a pescuitului la muscă, păstrăvi cât piciorul mănâncă pofticioși prolificul crustaceu. Aici imitațiile de efemeride, tricoptere sau alte vietăți acvatice nu dau nici un rezultat... au dispărut de câțiva ani, fiind decimate de intrusul est-european. Killer shrimp se înmulțește extrem de repede, păstrăvii de crescătorie îi consumă cu plăcere, iar pescarii se bucură de capturi.

Despre impactul asupra speciilor native nici un cuvânt și nici despre măsurile de combatere sau de limitare a răspândirii. În aceleași reviste i se dedicau acum 5 ani pagini întregi cu privire la efectele negative pe termen mediu și lung. Dar este rentabil pentru administratorii lacurilor și oferă un pescuit bun - atât cât poate să fie considerat bun un pescuit în lacuri gen crescătorii.

Există studii serioase făcute de câțiva cercetători, mulți independenți, despre impactul sever și dispariția multor specii native, rata de extindere, modul în care atacă icrele salmonidelor etc. Despre acestea nu mai vorbește nimeni... subiectul a ieșit de mult din atenția publică, Agenției de Mediu i se taie anual fondurile, plus multe alte probleme, iar muscarii leagă diverse imitații de Dikerogammarus villosus.


Reintroducerea castorului...

Dacă în cazul crustaceului criminal spiritul critic și atenția acordată conservării mediului par a se fi atrofiat, acestea se manifestă viguros, dar mai ales pe lângă subiect, în cazul reintroducerii castorului în câteva râuri din Scoția. Rozătorul este o specie nativă dispărută din Marea Britanie în secolul al XVI-lea ca urmare a vânătorii excesive.

castor_reintro_revpreseng
La sfârșitul lui 2015 a fost publicat un studiu ce a monitorizat timp de câțiva ani evoluția râurilor unde s-au reintrodus câteva familii de castori. Aflăm că barajele construite de aceștia pe cursul râurilor ajută la combaterea inundațiilor prin reținerea apei în sezonul ploios și eliberarea ei treptată în perioada de secetă. De asemenea, populația de păstrăvi indigeni din râurile unde castorii construiesc baraje este dublă față de apele similare unde nu au fost introduse aceste mamifere. Agenția de Mediu din Marea Britanie va continua monitorizarea și are în vedere reintroducerea castorilor în toate râurile unde aceștia trăiau.

Cele trei reviste preiau subiectul și comentează într-o notă de auto-suficiență sceptic-disprețuitoare, împreună cu scrisori ale cititorilor vigilenți: Cum vor migra somonii și păstrăvii de mare în cazul în care apa este scăzută? De unde știe un cercetător neamț (naționalitatea era principala problemă) că nu este neapărat cazul ca peștii migratori să fie blocați în condițiile unei debit redus? Dacă vor bloca canalele de irigații sau canalele de scurgere a apei? Care e credibilitatea cercetătorilor de la Scottish Natural Heritage? Doar pescarii știu adevăratele cauze ale scăderii numărului de salmonide, iar autoritățile nu-i ascultă șamd.

Din păcate, Salar the Salmon a lui Henry Williamson se pare că nu mai e demult lectură obligatorie pentru pescarul britanic sau vârsta îi împiedică pe cei care au scris cu mânie proletară să-și mai amintească de ea... nu de alta, dar aflau, sau își reaminteau, cu această ocazie când și cum migrează salmonidele. Oricum, nu găsesc vreo explicație a modului în care a fost primită și comentată acțiunea de reintroducere a castorilor.


Obligativitatea măsurilor de protecție a apelor

Angling Trust, Fish Legal și WWF-UK au obținut o importantă victorie în justiție, apreciată în revistele de pescuit: guvernul va trebui să aibă în vedere de urgență impunerea de măsuri obligatorii pentru protejarea apelor și a zonelor umede. Până la sfârșitul anului 2015 trebuia ca un număr de 44 de râuri protejate să nu fie poluate ca urmare a activităților din agricultură și zootehnie, iar 83% din râurile din Anglia să fie într-o stare ecologică bună, indicatori ce nu au fost atinși. Acțiunile de prevenire a poluării apelor de către fermieri, care până în prezent erau opționale, vor deveni obligatorii. Guvernul nu a luat în calcul obligativitatea acestor măsuri din motive politice, în ciuda recomandărilor primite din partea propriilor agenții de mediu cărora, concomitent cu tăierea fondurilor, li s-a recomandat să aibă o atitudine permisivă față de fermieri. Măsurile voluntare de prevenire a poluării apelor și diversele scheme de compensare nu au dat rezultate până acum. Poluarea cauzată de activitatea fermelor și tratarea defectuasă a apelor reziduale rezultate sunt considerate cauzele principale ale poluării apelor din Marea Britanie.

Decizia a fost aplaudată și apreciată, însă optimismul manifestat în comentarii pare puțin exagerat, mai ales din partea unora care cunosc destul de bine agenda politică internă a UK.


C&R obligatoriu la pescuitul somonului

Pescuitul sportiv al somonului este în declin, un motiv de îngrijorare considerând cele 1500 de lire cheltuite pe an de către un pescar la somon, care susține astfel și economia locală. Suma cheltuită pentru pescuitul somonului de către un pescar sportiv este cu 15% mai mică decât anul trecut, iar 31% dintre cei care pescuiau în Marea Britanie își planifică acum ieșirile în străinătate. Sunt dispuși să plătească cu până la 63% mai mult pentru a pescui în afara țării.

Cifrele reflectă involuția populației de somon atlantic din Marea Britanie. 2014 a fost cel mai slab an ca număr de capturi, 2015 pare un pic mai bun, dar nu e departe de precedentul. Cauzele sunt multiple și bine cunoscute...

croblig_rev_press
Agenția de Mediu a deschis consultările pentru sezonul 2016, trei dintre propunerile supuse dezbaterii fiind oprirea pescuitului comercial la somon, introducerea unor regulamente pentru pescuitul sportiv ce vizează reducerea numărului de somoni omorâți accidental și obligativitatea C&R la pescuitul somonului...

Ultima propunere a declanșat o explozie de indignare din partea pescarilor... Organizații intenaționale precum Angling Trust dau comunicate cu litere de o șchioapă - Ne vom opune cu fermitate impunerii obligativității C&R -, cluburile de pescari protestează, scrisori de jumătate de pagină în care supușii reginei sunt sufocați de indignare, reprezentații firmelor ce produc scule de pescuit sau oficiile de turism local prevestesc apocalipsa.

rama_engleza_revpres
Doar că în sondajele publicate în două dintre reviste vedem că peste 95% dintre pescarii la somon declară că eliberează peștii prinși. Acest val de indignare să se fi ridicat doar de la cei 5% care declară că uneori mai rețin câte un somon?

Tot mirat rămâi când în Trout & Salmon, revistă de muscărit premium, găsești la pagina 82 o reclamă a unui furnizor de râme din Marea Britanie: wormsdirect... râme de cea mai bună calitate pentru pescuitul păstrăvului și somonului!!! toate râmele sunt numărate cu mâna și verificate înainte de a fi trimise clienților...


și: O micro-hidrocentrală într-un parc național!!!

Desigur, au și britanicii idioții lor, iar insistența RWE Group din Germania dă rezultate până în Țara Galilor. Pe râul Conwy din Parcul Național Snowdonia, apă renumită pentru capturile de somon și păstrăv de mare, se pregătește construcția unei microhidrocentrale!!! Rețeta e ca la noi, cu avize de la Mediu și de la administrația parcului, energie verde etc. S-au strâns până acum 3000 de semnături împotriva proiectului, iar populația încearcă blocarea proiectului - www.savetheconwy.com