Clasificarea peștilor...

pești din România
În afara clasificărilor după criterii științifice prezente în cărțile de zoologie și ichtiologie, putem încerca și un demers personal de clasificare a peștilor, mai puțin exact, dar poate mai semnificativ pentru noi, pescarii. Ne putem astfel întreba de câte feluri sunt peștii care mai trăiesc în zilele noastre. Iar în acest travaliu de clasificare empiric și mai puțin precis, ce criteriu mai bun decât știrile din mass-media poate să existe?!

În această încercare, din ceea ce am citit și auzit în ultima vreme, consider că peștii pot fi clasificați astfel:

I.
Peștișorul de aur, Peștele cel mare, Peștele pe uscat, Peștele care se împute de la cap șamd - reprezintă indivizi singulari, ce apar în contextul susținerii unei știri principale, comparații, metafore, narațiuni etc. Aceștia sunt pești ideali, precum pendulul ideal din fizică,... nu există în realitate și nu prezintă potențial piscicol, dar nimeni nu-i pierde din vedere.

II.
Peștele braconat - trăiește în Dunăre și, foarte rar, au fost întâlnite exemplare în alte lacuri sau râuri din România. Tot din comunicatele Agentiei Naționale pentru Pescuit și Acvacultură vedem că există două subspecii: peștele braconat confiscat și peștele braconat neconfiscat. Pescarul poate să întâlnească ambele specii la tarabele din piețe (cel confiscat pentru valorificare la bugetul statului, cel neconfiscat pentru valorificare la alte bugete).

III.
Peștii cianhidrici - pești cu o durată scurtă de viață, cu o prezență masivă din anul 2000 în România, în râuri ca Lăpuș, Someș, Tisa și Dunăre. Ca urmare a deversării de cianuri, specia s-a răspândit cu rapiditate în Ungaria, Serbia, Ungaria și Ucraina. Avem mari șanse ca această specie să reapară de la sfârșitul acestui an, considerând și ultimele declarații ale noului ministru cianofil al economiei, Daniel Chițoiu. (Pe 6 iunie apare un comunicat al Ministerului Economiei în care se arată ca Daniel Chițoiu NU ar fi declarat că se începe exploatarea de la Roșia Montană până la sfârșitul acestui an...)

IV.
Peștii petroliferi - apariții frecvente în toate apele României, dar și la nivel mondial. Ei trăiesc (puțin totuși) în apele cu diverse concentrații de țiței sau derivați ai acestuia. În ciuda creșterii prețului mondial al țițeiului, apariția acestora este din ce în ce mai frecventă. În România, ca urmare a concesionării și privatizărilor, OMV este principalul producător al acestei specii. Există și perspectiva apariției unei noi subspecii, denumită pești de șist, dar concesionările și contractele nu sunt încă definitivate.

V.
Peștii de PET - specie prezentă în toate apele din România, care este definită, în principal, de mediul în care trăiesc peștii. Apariția speciei se datorează plasării de PET-uri direct în ape sau în vecinătatea acestora. Totuși, în condițiile plasării în apă și a altor numeroase deșeuri, menajere sau de alte tipuri, nu constatăm prezența vreunei specii de pești.

VI.
Peștii astmatici - denumire generică a unor pești ce apar cu burta în sus, la suprafața tuturor apelor din România, în perioada călduroasă. Este o specie identificată foarte ușor de Garda de Mediu, iar explicația dată de oficiali este foarte simplă: „datorită căldurii, concentrația de oxigen scade (fenomen explicat chiar de legea Boyle-Marriot), iar peștii se sufocă...”. Atât de clară este explicația încât nu se mai pune problema altor analize (poluare, agenți patogeni etc). Cred că, încă, nu se cunoaște comportamentul peștilor astmatici... probabil că se nasc, cresc și se reproduc doar din toamnă și până în primăvară, iar vara, când este cald, mor....

VII.
Pești micro-energetici - este specia așteptată cu foarte mare interes de toți pescarii la muscă din România. Considerăm că apariția și implantarea pe toate râurile de munte a micro-hidrocentralelor va duce, probabil, la apariția peștilor de țeavă (posibil că, pentru prezentarea vreunei muște, vom folosi mici orificii din țevi) sau a peștilor ce trăiesc pe uscat în fosta albie a râului ce curge acum prin țevi, care se vor repezi la musca la propriu uscată pentru a cărei corectă prezentare vom folosi o mică pensulă în vederea îndepărtării prafului din albia râului pus pe ea.


VIII.
Peștii exotici (precum cei pulmonari sau radioactivi) ce apar la rubrica „Știri internaționale”, „Can-Can”, sau „Diverse”, dar cu o mare probabilitate de apariție și pe meleagurile mioritice:
  • un copil din India ce făcea baie într-un râu, „luând” o gură de apă, s-a trezit cu un pește în plămâni... copilul a fost operat, salvat, iar peștele era încă viu în momenul operației (știre de tip Evenimentul Zilei-Epoca Cristoiu: O găină a născut pui vii);
  • „Știați că” sunt pești în Amazon, cu un comportament și mai ciudat, care, în lipsa slipului strâns și mulat pe corp, sunt hotărâți să intre pe unde nici cu gândul nu gândeai și nici nu-ți doreai...?!... Câte pericole ne pasc în jungla amazoniană...?! :D
  • pești radioactivi au fost descoperiți (bineînțeles, pescuiți fiind) în Oceanul Pacific ca urmare a accidentului de la Fukushima; japonezii-s devină...

Nu trebuie să ne îngrijorăm, pentru că gradul de probabilitate fiind atât de ridicat, oricând știrea poate fi de la noi: orice român ce se scală în râu se poate trezi cu un pește în plămâni (mai probabil cu un PET), iar Cernobîl-ul sau Cernavodă sunt destul de aproape spațio-temporal...

IX. Peștii
wild - specie de pești ce poate fi întâlnită în râurile premium europene sau din lumea largă, prezentă și clar evidențiată în descrierile acestor ape; în broșuri sau prezentări apare cu litere mari, subliniată sau cu bold... „WILD Trout”,... „WILD Salmon”... Cred că această specie primitivă va fi redusă în România la clasele mai sus menționate...

Cu tristețe,
al dumneavoastră cititor de știri cu pești