Stacks Image 269

Din istoria pescuitului

Stacks Image 7828

Breviarul lui Haslinger – ante 1464



Un mic manuscris medieval ce a aparținut lui Leonhard Haslinger – o culegere de practici religioase și texte personale – a devenit cel mai vechi document cunoscut care conține instrucțiuni despre legarea muștelor artificiale, exceptând, desigur, mențiunea antică a lui Claudius Aelianus.

Cartea a fost achiziționată în 2014 cu 125 $ de către firma de anticariat Maggs Bross Ltd. din Londra, descoperindu-se că aceasta conținea câteva pagini de însemnări privind diferite metode de pescuit, printre care și pescuitul cu muște artificiale. Aceste însemnări au fost transcrise și traduse de Richard C. Hoffmann și Peter Kidd, fiind publicate alături de comentarii în The American Fly Fisher, nr. 1 din 2016. Ulterior, Breviarul lui Haslinger a fost cumpărat și acum se află în biblioteca Universității Yale.

Din conținutul documentelor incluse în codexul lui Haslinger se poate afirma că acesta a fost scris între anii 1452 – 1462/1464, inclusiv textele referitoare la diferitele moduri de a prinde pești, precedând astfel cu minimum 32 de ani Treatyse of Fysshynge wyth an Angle, tipărit în 1496 și atribuit călugăriței Juliana Bender. Desigur, ambele fragmente pot fi retranscrieri după manuscrise mai vechi, practică obișnuită în Evul Mediu, însă datarea nu poate fi făcută pe baza unor presupoziții.
Stacks Image 6484

LE CACCIE - Eugenio Raimondi, 1621



Cartea este considerată cel mai complet tratat de vânătoare și pescuit din Italia, autorul făcând referințe la peste 80 de scriitori din antichitate și până în vremea sa. În 1626 apare cea de-a doua ediție ce adaugă un nou capitol și numeroase gravuri. Luând în considerare faptul că tehnicile de vânătoare și pescuit au rămas practic neschimbate între secolele XV și XVIII,
Le caccie delle fiere a lui Eugenio Raimondi Bresciano este singura carte din perioada pre-modernă care se ocupă în mod sistematic de toate tipurile de vânătoare, creștere a raselor de câini și cai, prindere a păsărilor în capcană, falconerie și pescuit.

Pentru pescuitul la muscă lucrarea are o importanță aparte. În capitolul IV unde se vorbește despre păstrăv și tehnicile de prindere a acestuia, avem descrierea a cinci muște artificiale, fiecare folosită pentru o anumită lună, din mai până în septembrie, dar și a modalității lor de prezentare: la suprafață. Mitul pescuitului la uscată originar din Anglia secolului al XIX-lea nu se susține.
Stacks Image 5646

Catalog Articole de pescuit - 1965



Catalogul a fost tipărit în anul 1965 - probabil pentru a fi folosit în cadrul magazinelor ce comercializau asemenea articole. Regăsim în paginile sale referințe despre cele mai multe dintre uneltele și sculele de pescuit sportiv ce au fost comercializate timp de peste 25 de ani - astăzi sunt considerate articole de colecție și trezesc nostalgia celor care le-au folosit.

Observație: Câștigul salarial mediu net în 1965 era de 1.028 lei.

Stacks Image 5058

Legea pescuitului - 1896


Zilele acestea se împlinesc 118 ani de la publicarea primei Legi a pescuitului din România. Deși pare calchiată după cea existentă în Franța la acea vreme, trebuie să remarcăm câteva din atributele sale: scrisă accesibil, acoperă eficient domeniul, are în vedere protejarea apelor și a peștilor, conține normele precise de aplicare. La peste un secol de la apariție constatăm că multe din articolele sale ar fi astăzi mai mult decât necesare.

Stacks Image 4775

Muscărit în România - 1916

Cu toate că pescuitul la muscă artificială se practica foarte probabil din cele mai vechi timpuri, prima referință scrisă apare abia la Grigore Antipa în „Pescăria și pescuitul în România”, lucrare începută în 1892 și publicată în 1916. (Tot în același an apare și „Peștii și pescuitul” semnată F. R. Atila unde găsim, de asemenea, câteva referiri la muscărit.)

hippouros claudius aelianus prima musca

Hippouros - Prima muscă sau CERTIFICATUL DE NAȘTERE AL PESCUITULUI LA MUSCĂ

Și astfel, cu priceperea pescarilor, oamenii înșală peștele prin următoarea născocire abilă. Ei înfășoară cârligul în lână roșu-aprins, iar de aceasta prind două pene care cresc sub bărbia cocoșului și sunt de culoarea cerii.

Claudius Aelianus (170-230)
pescuit la musca, muste de tip spiders

William Clouston Stewart - cel care a revoluționat arta pescuitului la muscă


Dincolo de cercul său de prieteni, el era cunoscut ca un pescar cu o îndemânare aproape miraculoasă și ca autor al unei cărți despre care se poate spune că a revoluționat arta pescuitului păstrăvului. Îndemânarea sa ca pescar nu a fost depășită de nici unul dintre contemporanii sau predecesorii săi - părea că avea un instinct special, dublat de geniu.
Stacks Image 30

3 denumiri, o metodă


„Tenkara”, „Valsesiana” sau „la pipăit”... sunt doar trei nume ce desemnează una dintre cele mai vechi metode de pescuit... doar undița, șnurul și musca.
Stacks Image 31

Flymphs


Flymphs-urile sunt modele ce continuă tradiția muștelor de tip spiders și a nimfelor lui Skues. Plecând de la aceste patternuri tradiționale, James Leisenring a dezvoltat în Statele Unite noi modele. În 1941, împreună cu prietenul său Vernon ‘Pete’ Hidy, a scris „The Art on Tying the Wet Fly”, carte fundamentală pentru evoluția pescuitului la muscă udă din America. La 20 de ani după dispariția lui Leisenring, în 1971, Hidy a reeditat cartea și a introdus noi capitole „The Art of Tying the Wet Fly and Fishing the Flymph”; acesta este momentul în care a intrat în vocabularul pescarilor la muscă un nou cuvânt: flymph
pescuit la musca

Scrisoarea deschisă adresată de Vernon Hidy Societății Internaționale a Pescarilor la Flymph


În 1973 ‘Pete’ Hidy a adresat o scrisoare deschisă membrilor Societății Internaționale a Pescarilor la Flymph (International Society of Flymph Fisherman). El dorea să atragă atenția asupra fenomenului de emergență a insectelor, puțin înțeles la acea vreme, tranziția de la stadiul de nimfă la cel de adult al insectelor, pe care ‘Pete’ o numea Flymphs.