Someșul Rece revine în circuitul competițional - interviu cu dl. Mihai Vasilescu
25/08/14 15:45
În perioada 23-24 august s-a desfășurat Open-ul Someșul Rece organizat de Aqua Transilvae Club, competiție ce a contat și ca primă parte a Finalei Campionatului Național de Pescuit la Muscă Artificială. După o pauză de 3 ani cauzată de distrugerile furtunii din 2011, 10 pescari s-au reîntâlnit cu ocazia acestui concurs pe malurile râului, care, mai nou, se confruntă cu amenințarea microhidrocentralelor. Despre cea mai recentă competiție de pe Someșul Rece, și sperăm că nu ultima, a avut amabilitatea să ne vorbească dl. Mihai Vasilescu, concurent și organizator al acestui open.
Mihai Vasilescu: Sunt vizibile, în sensul că pe versanți unde era pădure, nu mai este, iar în zona râului sunt încă mulți copaci căzuți care nu au fost recoltați, unii peste râu, alții în apropierea râului. Cei care au făcut recoltarea au scos probabil peste 90% din arborii doborâți atunci, dar mai sunt rămășițe. Au fost cazuri unde a trebuit să sărim peste copaci căzuți ca să ne găsim trasee de acces la râu. Pe de altă parte, efectul ruperii arborilor se simte foarte tare asupra peștilor, deoarece înainte de căderea aceasta era lipan doar în primii 2 kilometri de râu, amonte de baraj, în timp ce acum lipanul este majoritar pe circa 10 kilometri de râu. A urcat mult în sus, pe zona unde a căzut pădurea, unde acum nu mai este umbră, iar climatul local și condițiile de mediu s-au schimbat un pic. Foarte probabil că și de pe versanți au mai curs ceva aluviuni care s-au depus în râu, fundul apei nu mai e așa de pietros, întâlnești acum paturi de nisip. Toate acestea au favorizat lipanul în detrimentul păstrăvilor. Pe de o parte, lipanul s-a înmulțit foarte mult, iar pe de altă parte zona lipanului s-a extins în amonte pe circa 8 km. Din cele 3 sectoare de la acest open, pe cele inferioare lipanul a fost majoritar și numai pe sectorul superior a fost majoritar păstrăvul.
Mihai Vasilescu: Momentan lucrările sunt oprite, utilajele au fost retrase de acolo, cu tot cu organizarea șantierului și ceea ce mai presupunea acesta. Au rămas în urmă vreo 30 de conducte de 6-8 metri care erau pregătite pentru a fi îngropate, aproximativ 200 de metri din conducta de trei sau patru kilometri care era în proiect. Atâta au dus, vreo 5% din conductă, au început lucrarea în sensul că au făcut niște săpături pe lângă drum pentru a sonda ceva, rezistența solului sau nu știu ce, pentru că nu sunt de specialitate, iar în locul unde urma să fie priza de apă au deviat râul cu 5 metri în lateral, pe o porțiune de 20 de metri. După aceea s-au retras, au lăsat gropile pe lângă marginea drumului, foarte periculoase pentru circulație, între drum și versant fiind niște adâncituri de vreo 2 metri. S-ar putea ca așa să rămână și cei care le-au făcut să nu mai vină niciodată să continue sau să mai facă ceva. Rămâne de văzut. Deocamdată, efectele asupra râului sunt neglijabile.
Cum au fost apa și vremea pe durata concursului?
Mihai Vasilescu: Vremea a fost destul de capricioasă, a bătut vântul și a plouat în noaptea de sâmbătă spre duminică destul de mult, astfel încât în ultimele două manșe programate duminică apa a fost tulbure și asta s-a simțit asupra peștilor și a calității pescuitului. În zona cu păstrăv s-a prins cât de cât acceptabil, mult mai puțin decât în ziua anterioară, însă în zona de lipan s-a prins foarte slab: 3 pescari nu au prins nici un pește într-o manșă, lucru ce nu s-a întâmplat cu o zi înainte.
Mihai Vasilescu: Sâmbătă au mușcat chiar foarte bine. De această dată a fost un concurs mai restrâns din punct de vedere al participării, au fost doar 10 concurenți, însă aceștia au prins 185 de pești. O medie de 18,5 pești pe concurent în decurs de 6 ore, nu e chiar rău. Din cei 185 de pești, 112 au fost păstrăvi și 73 lipani. Dimensiunea peștilor a fost destul de redusă, respectiv cea mai mare captură fiind un lipan de 28,2 cm prins de Adrian Pop. Se vede că românul încă păstrează capturile, ceea ce face ca peștii mari să fie destul de rari. A fost și un lipan de circa 40 de centimetri drillat și scăpat în final. Păcat că pescarul respectiv nu a reușit să-l scoată. Asta este, poate data viitoare. Noi tot sperăm ca peștii să crească de la un an la altul, dar în fiecare an întâlnim cam tot aceleași dimensiuni. Din punct de vedere al densității, sunt pești, a fost un stand pe care s-au prins 20 de pești într-o manșă de două ore, apa este bogată, însă nu sunt capturi impresionante. Someșul Rece este un râu foarte frumos, este foarte plăcut să petreci o zi de pescuit acolo, un râu unde se prinde foarte bine la uscată, chiar dacă weekendul acesta nu a mers foarte bine cu muște uscate din cauza vremii.
Cine s-a situat pe podium, cine a prins cea mai mare captură?
Mihai Vasilescu: Locul întâi a fost ocupat de Florin Buzaș din Răstolița, pe locul al doilea s-a situat Bogdan Hirișcău din Turda, iar locul al treilea a revenit lui Adrian Trâmbițaș din Ibănești, toți trei pescari buni și bine clasați în concursuri.
Câteva cuvinte despre sponsori și gazde?
Mihai Vasilescu: Gazde au fost cei de la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, care ne-au pus la dispoziție apa. De sponsori nu ne-am ocupat în mod special, pentru că preferăm ca premiile să fie mai mici, astfel ca lumea să nu fie tentată la cine știe ce lucruri necurate. Ca la fiecare dintre concursurile de anul acesta a fost prezent ca sponsor magazinul online Troutline, ce a oferit reduceri substanțiale la produsele achiziționate, atât pentru participanți cât și pentru ocupanții podiumului. În plus, toți banii care au rămas necheltuiți din taxa de participare s-au întors ca premii primilor trei clasați și celui care a prins cel mai mare pește.
Mihai Vasilescu: Viitorul stă deocamdată sub semnul întrebării, pentru că nu știm dacă vor continua sau nu construcția. Noi sperăm să nu continue și râul să rămână ceea ce a fost, un râu foarte frumos și destul de sălbatic. Nu avem garanții în privința reușitei, deși, din ceea ce știm, autorizația de mediu a beneficiarului este expirată, iar în condițiile noii legi nu mai poate să primească o altă autorizație de mediu în zona respectivă, fiind un habitat protejat pentru anumite specii de plante și animale. Pe de altă parte, probabil că vom constata de la an la an efectele acelei căzături de pădure, ce va duce la o creștere a ponderii lipanului. Noi sperăm ca aceasta să fie însoțită și de o creștere a dimensiunii lipanilor. Există în apă foarte multe larve de insecte, hrană este destul de multă și aceasta poate susține o populație semnificativă de salmonide. Dacă legislația se schimbă și va putea fi administrat într-un mod mai profesionist, atunci ar putea să devină un loc foarte bun de pescuit.
Câteva cuvinte despre acțiunile pe care clubul dumneavoastră le are în vedere pe termen scurt și mediu?
Mihai Vasilescu: În principiu, vom continua ceea ce am făcut și până acum: vom organiza concursuri, vom continua să administrăm râul Beliș, să îl îngrijim, să-l populăm, să discutăm cu cei care pescuiesc acolo și să încercăm să-i educăm să nu mai rețină peștii - ceea ce până acum s-a întâmplat cu destul de mult succes. Vom continua acțiunile pentru stoparea construcției de microhidrocentrale și a distrugerii râurilor din țară. Avem multe planuri atât în ceea ce privește organizarea de tabere, cât și acțiunile de ecologizare. Acțiunile de ecologizare s-au desfășurat conform planului, însă cu taberele nu am reușit în acest an, rămâne pentru anul viitor.