Mai subtil, vă rugăm!
14/09/12 03:29

Ca un șarpe lung,
Cu țigări Naționale
Sus la deținuți.
Capitanul strigă tare:
Dă-i hoțule, dă-i!
Nu pot, nu pot căpitane!
Of, ce dureros îi!”
28 august... Nu era un tren, ci o coloană oficială; Căpitanul era Ministrul Mediului; nu striga la hoți, ci era în inspecție la microhidrocentralele de pe râul Capra.
La un moment dat se întâlnesc oficialii, constructorii, câțiva protestatari ce manifestau împotriva construcțiilor și, bineînțeles, presa.... Pe o ploaie măruntă, la margine de drum și început de șantier, se pune de o masă rotundă, cu întrebări și răspunsuri. Ca niște spiriduși galbeni (aveau parpalace galbene de ploaie), strânși la ședința din poiană, privind galeș spre camerele televiziunilor, încep să discute teme demne de un think-tank.
Cum și unde sunt albia majoră și albia minoră, în cât timp crește iarba pe pietriș, acordul de mediu și modificările legislației, dezvoltarea economică și conservarea biodiversității, existența și importanța custodelui, interesul autorităților, bunăvoința și deschiderea la dialog ale constructorilor, refacerea impactului asupra mediului... șamd.
Ideile se ridică în aer precum ceața din pădurea învecinată. Prin fundalul cu șantier trece un câine deloc interesat de discuții, ce părea că are treburi importante. Din josul râului Capra mai sosesc niște protestatari, ce asigură prin câteva scandări de culoare un fel de backing-vocals pentru soliștii din prim plan.
Nu vreau să insist cu descrierea atmosferei de operă bufă jucată de niște clovni cabotini ce doreau, în frunte cu șefii de șantier, să ne arate grija lor totală față de natură și de protecția mediului, ci asupra ideilor, raționamentelor și informațiilor din conclavul de la marginea drumului, ale căror consecințe le vom vedea și simți de acum înainte.
Un fel de Tezele din Făgăraș:
Doamna Plumb le-a comunicat firmelor ce construiesc microhidrocentralele că dacă nu obțin noul aviz de mediu până la 16 septembrie, lucrările se suspendă pe 6 luni - respectiv, tocmai în perioada de iarnă, când oricum se suspendau!
Doamna Plumb face analize subtile ale mentalului colectiv. Astfel, de printre munți, dânsa ne spune că „în mentalul colectiv există ideea că dacă e arie protejată sau e sit Natura 2000 sau rezervație, nu se poate face nimic”. Revenind, doamna ministru ne atrage atenția că acest lucru NU este adevărat!!! „Se poate face, cu respectarea naturii în zona respectivă” - Dincolo de grotesca dialectică a politicienilor în care contradicțiile își împreunează cozile cu succes, eu cred că în mentalul oamenilor normali „rezervație” semnifică același lucru de 2300 de ani, atunci când a fost înființată prima rezervație naturală… acum, dacă treaba unui ministru e să modifice mentalul colectiv…
Din discuții aflăm și ceva important: în România sunt luate în calcul 439 de microhidrocentrale: dintre acestea 77 funcționează, iar 50 se execută în prezent. O altă veste la fel de bună este că celebrul și multdiscutatul debit ecologic este stabilit la 20% din debitul anual al râului... restul de 80% susură sau va susura prin țeavă - Deja, în mentalul meu personal există ideea că urmează vremuri nasoale pentru pescuitul la muscă…
Doamna Plumb ne mai spune despre dezvoltare economică și protecția biodiversității în conformitate cu standarde, criterii și strategii care nu sunt clar stabilite la ora actuală, dar, din discuțiile cu specialiștii, ecologiștii, investitorii și toate celelalte părți implicate se vor stabili. - Mă întreb și eu cam cum stabilesc ei impactul și biodiversitatea pentru un râu care e deja țevuit ??? Sau, nu e nici o problemă… acordăm autorizații după ce s-au distrus râurile.

Așa cred și eu! Dacă nu era o problemă de bani, pe 28 august 2012, 100% din râul Capra curgea pe unde a curs el dintotdeauna...
PS1: Dacă s-a dorit o acțiune de imagine, rezultatul e jalnic. Dacă s-a dorit rezolvarea problemelor de mediu... este evident că a fost blat. Să te sui pe imaginea unei probleme aduse în atenția opiniei publice de alții (pescarii au protestat prima dată, ei s-au agitat și au atras atenția mass-media, ei s-au adresat autorităților), vorbești despre avize și biodiversitate la câțiva metri de un râu distrus în totalitate, să eviți discuțiile despre interesele financiare și chiar (Iaca! Surpriză!) de partid (vezi Constantin Nicolescu), să încerci să discuți doar cu ONG-urile prietenoase... nu cred că va aduce nimănui vreun rezultat. „Modelul” suedez, pe care-l invocăm când ne convine, nu o fi oare bun și în cazul râurilor? Cum pot oare să supraviețuiască suedezii care au oprit construcția microhidrocentralelor atât de „necesare”?
PS2: Nu știu câți pescari la muscă mai sunt în România, dar, cu modestie, țin să vă spun că pentru mintea multora dintre noi, acțiunile de imagine și de marketing politic ar trebui să fie făcute mai subtil. Vă rog ca la următoarea acțiune mediatică să nu ne spuneți că elementul cu numărul 82 din Tabelul lui Mendeleev a fost denumit după un mare chimist și ministru al mediului din România.