Al XXI-lea Campionat European de Pescuit la Muscă se va desfășura în perioada 21-27 septembrie în Italia. Regiunea Trentino, una dintre cele mai frumoase și atractive locații pentru muscari, va găzdui această competiție la care vor participa concurenți din 12 țări cu excelente tradiții și rezultate. Concursul va cuprinde patru manșe pe râul Sarca și una pe lacul Nembia. Din România vor fi prezenți domnii Boros Arpad și Alin Hirișcău, cele două nume de care se leagă speranțele noastre pentru o clasare la individual cât mai bună. Le mulțumim pentru acest interviu oferit înainte de plecarea spre Trentino și suntem cu toții alături de ei.


Care sunt gândurile dumneavoastră înainte de plecarea spre Trentino?

Boros Arpad: Sincer, nici nu prea am apucat să mă gândesc foarte mult până acum. Nici măcar o muscă nu am avut timp să leg, am fost foarte prins. Dar mai avem câteva zile până atunci. Desigur, plecăm cu speranțe, sperăm să avem o distracție bună, un pescuit frumos. Anul acesta mi-am făcut concediul în Italia și am vizitat râul Sarca, am pescuit acolo 4 zile. Am avut și zile bune și zile mai slabe, am avut zone în care am prins mult pește, dar și zone în care nu am prins nici un pește. Este greu să tragi concluzii, dar pot să spun că nu este o apă total necunoscută.

Alin Hirișcău: Prima și cea mai mare problemă, pentru că dacă e vorba de gânduri, acestea spre probleme mă duc, este că nu sunt super-pregătit cu muștele, respectiv nu cred că am suficiente muște. Din punct de vedere al echipamentului chiar nu am nici o grijă, mai ales că anul acesta am reușit să mai fac noi achiziții. O mică problemă pe care aș mai vedea-o e faptul că la penultimul concurs la care am participat în România mi-am rupt unul dintre bețe și acum o să concurez cu un băț cu 30 cm mai scurt decât cel cu care pescuiam în mod normal. Mă obișnuisem cu un băț de nimfă de 12 picioare, Maxia, însă acum voi pescui cu unul de 11 picioare, pentru că blank-ul de 12 picioare nu mi-a ajuns. Dacă o să am noroc să-l primesc, problabil o să pescuiesc cu ceea ce-mi place, dar mă îndoiesc că va ajunge în timp util. Mi-am comandat blank-ul pentru că majoritatea lansetelor pe care le am sunt construite de mine. Pe de altă parte, nu știu dacă o să am timp să construiesc lanseta în cazul în care o să ajungă în timp util... Alte probleme chiar nu avem, o să ajungem acolo cu două zile înainte de concurs, încercăm să pescuim apele, inclusiv lacul, înainte de antrenamentele oficiale. Chiar dacă debutez în competițiile internaționale nu am emoții, sunt cu fruntea sus și ideal ar fi să reușesc ceea ce mi-am propus, o clasare în primii 10. Nu va conta efortul sau epuizarea, o să încerc și în ultima zi să lupt precum în prima. Este o apă de păstrăv, îmi place foarte mult pescuitul la păstrăv, e foarte puțin lipan și sper să reușesc să-i bat. În România nu prea avem ape de păstrăv, mai precis avem unele, dar cu foarte, foarte puțin pește.



Între Mondialul din Bosnia și Europeanul din Italia, de ce ați optat pentru ultimul?

Alin Hirișcău: Am optat pentru Italia deoarece am pescuit pe ape care semănau cu cele din Bosnia și nu mi-au plăcut foarte mult. Seamănă mai mult cu un lac, sunt foarte dificil de pescuit. În plus, se putea să ai ghinionul să prinzi un stand în care erai nevoit să pescuiești de pe mal din cauză că apa era prea adâncă chiar de la mal, astfel încât investiția necesară pentru acel concurs depindea prea mult de noroc și atunci nu am vrut să risc. De asemenea, regulamentul prevedea pescuitul cu o singură muscă, iar noi eram obișnuiți cu două sau cu trei, ceea ce nu era un punct forte pentru noi, cel puțin pentru mine. La uscată ar fi fost ideal, dar la nimfă spre nici o șansă.

Boros Arpad: În primul rând nu prea am avut cu cine să particip la Mondiale. M-am gândit să mă duc și acolo, dar nu a mai fost altcineva care să dorească să participe.


Câteva cuvinte despre eforturile pe care le-ați făcut pentru a participa la o competiție de acest nivel...

Boros Arpad: Până acum au fost sumele pe care a trebuit să le achităm pentru înscriere. Acum urmează să ne legăm muște, să ne pregătim și cu celelalte materiale necesare. În principal sunt banii, evident.

Alin Hirișcău: Eforturile personale nu pot să zic că au fost foarte mari, e singura vacanță pe care mi-am luat-o anul acesta și este dedicată pescuitului. Am decis să nu ne luăm nici o vacanță, prietena mea termină anul acesta Facultatea de Medicină și are foarte mult de învățat, iar eu am foarte mult de lucru la serviciu. Însă, am zis că aș putea să fac acum un efort și să plec o săptămână. Nu o să fie un concediu de relaxare, o să fie și acolo luptă și o să mă întorc probabil obosit, aceasta ar fi singura parte negativă.


Cum v-ați planificat drumul?

Alin Hirișcău: O să plecăm prima dată din Cluj la Budapesta, încercăm să dormim acolo câteva ore și noaptea o să plecăm spre Trentino ca să ajungem sâmbătă. Încercăm să pescuim acolo atât pe râu, cât și pe lac. Pe lac doar dacă o să ne dea voie în afara antrenamentelor oficiale, dar mă îndoiesc. Pe râuri cu siguranță o să reușim să pescuim, în afara zonei de concurs. Totuși, colegul Arpi a mers în vara aceasta acolo și a pescuit râurile, inclusiv în zona de concurs, și sper că a reușit să adune suficiente informații astfel încât să nu avem probleme din punct de vedere al muștelor, deși acum trei luni probabil că alte muște zburau în aer, alte muște erau pe fundul apei, dar măcar câteva idei tot sunt.

Boros Arpad: Am discutat cu Alin și o să pornim vineri după-amiază, în speranța că o să ajungem sâmbătă dimineața, probabil foarte obosiți, dar să prindem o zi de pescuit sâmbătă și încă una duminică, înainte de începerea competiției. Cam două zile avem planificate pentru a pescui înainte de începerea concursului. Vineri lucrăm, avem de parcurs 1300 de km și nu cred că o să ajungem la Trentino sâmbătă înainte de 9 dimineața.


Din informațiile pe care le aveți, cum vi se par cele patru sectoare de râu și lacul unde se va desfășura competiția?

Boros Arpad: Din ceea ce am testat eu în vară, cu excepția sectorului din amonte, Val Genova, unde nu se putea pescui, accesul fiind permis doar în antrenamente oficiale, apa era mare și murdară. Râul este frumos, sunt zone foarte diferite una de cealaltă, iar pescuitul acolo va fi o adevărată provocare. Sunt zone care se pretează mai bine la pescuitul cu nimfe și zone unde pescuitul la muscă uscată dă cele mai bune rezultate. Depinde acum de fiecare ce stand va prinde pe un anumit sector, râul este diferit de la un stand la altul.

Alin Hirișcău: Din tot ceea ce am citit până acum, cred că cea mai dificilă bucată o să fie, cel puțin pentru mine, partea de jos a râului, sectorul din aval, întrucât mie nu prea îmi place să pescuiesc pe râuri foarte, foarte mari. Pe de o parte, pentru că nu pot ajunge în locurile în care doresc din cauza debitului, iar pe de altă parte în România nu avem foarte multe râuri cu debit mare în care să pescuiești păstrăv, lipan sau orice alte salmonide și unde să ne fi putut antrena. Cu celelalte sectoare nu am nici o problemă, sunt asemănătoare cu ceea ce avem în România sau cel puțin aș putea găsi o apă care să fie asemănătoare cu una din țară. Dar pe Sarca, în sectorul din aval și pe lac mă aștept la unele mici probleme. Pentru antrenamente pe lac am reușit în vara aceasta să fac vreo 10 ieșiri, atât din barcă, cât și de pe mal. În urmă cu vreo 2-3 săptămâni m-am antrenat cu Paul Sas pe lac și am învățat destul de multe trick-uri, unele le știam teoretic, altele și practic, dar probabil că nu le executam așa cum trebuia... m-a ajutat foarte mult.


Cât de asemănătoare sunt aceste ape cu cele pe care ați mai pescuit?

Alin Hirișcău: Din ceea ce am văzut, unele sectoare sunt asemănătoare. Am mai pescuit în Muntenegru și în Croația pe niște râuri similare și nu văd o mare problemă în a le aborda. Am mai pescuit și în Germania, dar râurile nu prea semănau cu cele din Italia. În România avem râuri ce prezintă similarități cu apele pe care vom concura. Sectorul din amonte aduce cel puțin cu râul Bărbat, că tot am pescuit acolo de curând pe sectorul din amonte, însă debitul de pe Sarca este mult mai mare. Mai e și Râul Mare, care e puțin asemănător, doar că aici nu prea avem pește.

Boros Arpad: Nu se aseamănă cu apele din România, sunt ape mai vijelioase, mai mari. Sunt extrem de curate, cel puțin așa am auzit, pentru că atunci când am fost eu apa era tulbure, în fiecare zi a fost la fel. Sunt baraje și hidrocentrale în zonă, iar când dau drumul la apă antrenează sedimentul alb de pe fundul lacului. Este ceea ce am constatat în urmă cu aproape 3 luni, apele erau mai mari, pe crestele munților era încă zăpadă, acum probabil sunt diferite.


Care considerați că sunt punctele forte și punctele slabe?

Boros Arpad: E greu de spus... Eu mă pregătesc să fie o competiție foarte puternică, având în vedere că italienii sunt foarte buni și sunt acasă, iar alte echipe probabil că au avut posibilitatea să se antreneze acolo o perioadă lungă de timp. Ambiția și determinarea cred că sunt punctele noastre forte.

Alin Hirișcău: Cred că punctul forte este faptul că și eu și Arpi avem o experiență bună la pescuitul păstrăvului și o foarte mare experiență la pescuitul păstrăvului cu nimfe, ceea ce o să ne ajute foarte mult. Ce poate să fie în dezavantajul nostru sunt lacul și pescuitul la uscată, ultimul în cazul în care vom cădea într-unul din acele momente în care peștii se ridică doar la uscată, însă șansele sunt mici. Nici unul dintre noi nu suntem super-experimentați la casting, ceea ce ar fi un minus. Am mai putea adăuga și forma fizică, eu sunt IT-ist, Arpi are un serviciu unde toată ziua merge cu mașina, iar o săptămână de fugit prin apă și înotat după pești nu o să fie foarte ușoară din punct de vedere fizic, în special în ultimele zile.


Ce scule și muște pregătiți pentru această deplasare? Cum arată bagajul dvs?

Alin Hirișcău: În privința muștelor, eu am o parte dintre ele. Nu sunt făcute după modelele ce pot fi găsite pe Internet, ci sunt mai degrabă interpretări proprii, legate după ideile mele și testate de-a lungul timpului. Nu pot să le numesc muște secrete pentru că dacă vine cineva, chiar și în concursuri, îi dau musca, nu am nimic împotrivă. Majoritatea spun că în muscă stă totul, dar eu zic că reușita ține de talentul pescarului, așa că nu am nimic împotrivă să share-uiesc cu ceilalți. Probabil că nu o să fac așa ceva la acest campionat, respectiv nu o să le dau competitorilor musca mea. O să am cu mine și modele speciale, o să mă chinui foarte mult să interpretez muște cât se poate de reale în zilele care urmează. Pe lângă acestea, mai am câteva modele de la Adi Pop, care este un legător foarte priceput. Arpi, la fel, are muștele lui și încă o parte legate de Adi Pop. În privința lansetelor, în afară de bățul Sage de 10 picioare pe care o să-l folosesc la uscată pe râu și poate că și pe lac, mai am două bețe pe care le-am construit pe blank-uri: unul este un CTS de clasă 3, altul de clasă 2-3, ambele de 11 picioare. Pentru lac am o lansetă de clasă 6 de la Taimen și încă un băț de clasă 5 de la Devaux. Probabil că o să mai împrumut unele bețe de la colegii din țară. Pe râu o să am trei bețe cu mine: unul cu două muște mai grele și celălalt cu două muște mai ușoare... în funcție de cum vor veni peștii și de cât de sensibili vor fi, voi schimba între lansetele de nimfă, iar dacă și unde va fi cazul o să folosesc și cea de-a treia lansetă, care este pentru uscată.

Boros Arpad: Mulinete, șnururi și lansete pentru pescuitul la nimfă, la uscată și la streamer. Muște la fel, pentru toate stilurile. Din ceea ce am văzut acolo, cred că vom avea nevoie de toate, vom pescui la toate stilurile. Avem în vedere și lansete de clasă mai mare, am întâlnit și pești foarte mari, chiar pești care mi-au rupt cârligul. Dacă se populează înainte de concurs, probabil că vom găsi și pești mai mici, dar peștii care sunt deja în apă sunt mari. Muște secrete sau prinzătoare din zonă nu am aflat, din păcate nu m-am întâlnit cu nimeni, cu nici un pescar de acolo... doar câteva persoane care pescuiau la plută și aveau voie, nu știu cum sunt legile la ei, însă muscari nu am întâlnit.


Ce stiluri de pescuit preferați și care credeți că vor fi stilurile cele mai utilizate în competiție?

Boros Arpad: În general pescuiesc ca marea majoritate a muscarilor din România, respectiv la nimfă, însă în Italia va trebui să practicăm un pescuit cu nimfă la distanță, nu chiar sub vârful bățului. De asemenea, când apa permite, îmi place să pescuiesc și la uscată. La acest European voi avea ocazia să pescuiesc ambele stiluri. La streamer nu am o bună experiență, mai ales că în România nu pescuim la păstrăv cu streamer, dar vom încerca, nu vom avea de ales... foarte probabil, pe lac o să avem nevoie de streamere.

Alin Hirișcău: Personal pescuiesc stilul czech nymphing și french nymphing. Îmi place și pescuitul la uscată, dar îl consider mai mult un stil pentru timp liber, de destindere. Nu cred că e la fel de eficient ca pescuitul la nimfă. Poate fi eficient în anumite perioade din zi în care peștii trag foarte bine la uscată și se ridică sau dacă ai nimerit acele zile din an în care peștii se ridică doar la uscate ori sunt foarte sperioși și trebuie să arunci după ei cu leadere lungi. Când am fost la antrenamentul cu Paul Sas, am avut pe Someșul Cald o zi în care am prins 50 de pești la uscată într-o zonă în care la concurs prindeai 10-15 pești. Ajută foarte mult să știi să pescuiești la uscată, dar, cu siguranță, pescuitul cu nimfe va fi câștigător la acest concurs. Știu că italienii sunt foarte pasionați de partea de pescuit la uscată, dar nu cred că o să aibă mari șanse cu un astfel de stil la acest European.


Care sunt apele unde aveți cele mai mari emoții? Sunt și specii de păstrăvi diferite...

Boros Arpad: Pe toate, cred. Nu le-am clasificat până acum în acest fel, mai ales pentru că râul variază foarte mult. În ceea ce privește speciile mai puțin cunoscute, cum ar fi marbel trout, în vară am prins astfel de exemplare și, desigur, indigen. Am folosit aceleași muște, doar că pescuite și prezentate în alt mod. Nu am prins alte specii, deși sunt menționate pe site-ul competiției. Ceea ce nu am prins însă deloc este lipanul.

Alin Hirișcău: Da, există marbel trout și brook trout, exemplare care cresc destul de mari, însă proporția mare a păstrăvilor comparativ cu alte specii consider că este un avantaj pentru noi. Așa cum v-am spus, sectorul din aval și lacul cred că o să ne pună probleme. Pe lac o să fie o chestie de noroc... Cred că sunt mulți pești, dar în momentul în care o să înceapă concursul, iar apa o să fie super-bătută, totul o să țină de noroc și nu neapărat de tehnica pe care o practici sau de faptul că arunci 25 de metri. Contează să găsești musca potrivită, să identifici nivelul la care se hrănesc păstrăvii, pentru că dacă ai o imitație cât de cât atractivă, păstrăvul o să ți-o atace, dar pe lac trebuie să ai noroc, lucru care s-a văzut la ultimele concursuri internaționale. Partea de jos a râului e singura care mi-ar putea face probleme și asta dacă nu o să am șansa să prind un stand în care să pot aborda fiecare colțișor al râului sau dacă nu o să pot traversa râul din cauza debitului crescut ori a curenților puternici.


Dintre echipele prezente, care credeți că sunt favorite?

Boros Arpad: Probabil Italia, plus că joacă și acasă. Desigur cehii care întotdeauna sunt foarte bine clasați, excepție a fost doar Mondialul de anul acesta. Din păcate, noi nu suntem o echipă completă. Anul trecut în Suedia am avut speranțe destul de mari, iar la început chiar ne-a mers bine, dar având în vedere că suntem doar doi, nu suntem prezenți pe fiecare sector în fiecare manșă și ne lipsesc foarte mult informațiile. Acesta este un dezavantaj mare. De exemplu, pe manșa de lac în Suedia a fost evidentă lipsa de informații... la antrenamente s-a prins pește peste tot, însă în concurs, atunci când am intrat în apă, toate bărcile s-au dus într-o zonă, iar eu m-am dus acolo unde am prins în timpul antrenamentelor. Condițiile s-au schimbat între timp, peștii se strânseseră sau se hrăneau doar într-o anumită parte. Noi nu am avut această informație, ceea ce ne-a dezavantajat foarte mult. Probabil că și în Italia ne vom confrunta cu aceeași problemă, nu avem cu cine să povestim, cu ce a mers, unde a mers... Nu avem informații de la manșa precedentă desfășurată pe un anumit sector.

Alin Hirișcău: Mai mult ca sigur Cehia, Italia ca țară gazdă și cred că Franța, pentru că am văzut că ei aleg să participe de obicei la Mondiale, din câte am înțeles au și ei ceva probleme cu fondurile, însă acum au decis să participe și la Europenele din Italia. Probabil și Slovacia este un concurent serios, au râuri asemănătoare și sunt bine pregătiți. În rest, nu cred că cineva ar reuși mai mult decât cei menționați. Din păcate, în cazul nostru nu putem să ne gândim la clasamentul pe echipe, suntem doar doi concurenți și vizăm o clasare cât mai bună la individual. Pentru noi concursul este doar la individual. Ar fi frumos să ajungem undeva pe primele trei locuri.


În prima zi de antrenamente prindeți peștișorul de aur care e de acord să vă îndeplinească trei dorințe legate de acest European...

Alin Hirișcău: Complicat... Prima ar fi să nu avem probleme cu echipamentul, apoi să avem noroc la tragerea la sorți și să avem noroc pe lac.

Boros Arpad: Să ne distrăm bine, să prindem mulți pești și să câștigăm.

Tags: Campionat European, Italia